"Pentru un minut, lasa-ma sa ma descopar pe mine asa cum sunt, fara sprijin. Atunci voi putea vedea ce lipseste cu adevarat."


Vor iesi la suprafata diferite lucruri...
Este un fel de detoxifiere psihica. Detoxifiere emotionala.
Pentru a ajunge in cel mai bun Spatiu. Propriul tau Spatiu.
Pentru ca orice a fost reprimat, suprimat, ascuns, tainuit...
Iar unele lucruri nici nu stii cum au aparut.
Nu stii cum au ajuns acolo. Nu poti urmari viata, chiar daca ai avea un film al intregii tale vieti,
nu te poti intoarce sa descoperi: "Cand a aparut aceasta?"
Nu o poti gasi. S-a strecurat complet neobservata. Asa sunt unele lucruri.
Unii spun ca le-ai adus cu tine din alte vieti.
Iar acum, doar pentru un moment, iti doresti sa fii doar tu insati,
sa nu te agati de un sprijin, de un alt lucru, si un alt lucru, construind...
"Pentru un minut, lasa-ma sa ma descopar pe mine asa cum sunt, fara sprijin. Atunci voi putea vedea ce lipseste cu adevarat."
Ai primit aceasta oportunitate, ai imbratisat-o in inima ta,
iar acum Fiinta arunca afara vechi sentimente...
Ies la suprafata.
Iti amintesc, din nou: nu te grabi sa tragi concluzii despre ce percepi!
Apar intr-o clipa. Fii complet acolo pentru ele.
Uneori spun: "Daruieste existenta ta Existentei".
Lasa sa se intample, pur si simplu.
Dar nu te judeca. Nu judeca.
Are loc o curatare, o măturare, o curatenie de primavara.
Este Gratia.
Este doar un sentiment.
Este doar un sentiment. Nimic mai mult.
Nu-i mai da putere. In trecut, ai dat putere acestor sentimente si astfel ti-au pus capastru.
A trebuit sa joci in cadrul acestui rol, acestei detentii
in care nu numai ceilalti te-au adus, dar cu care si tu ai cooperat cumva.
Nu o spun ca pe o vina, insa, cumva, facem aceasta.
Pentru un timp, poate nu ne dam seama ca facem aceasta.
Probabil ai cooperat pentru ca ai vrut sa ii multumesti pe cei care te iubeau.
In familie, mama, tatal, unchii... ii spun copilului lucruri precum:
"Daca vrei sa ai succes, atunci trebuie sa faci aceasta si aceasta...colegiu, sa studiezi..."
"Daca vrei sa fim multumiti de tine, atunci trebuie sa muncesti mult si sa..."
Suna in regula, iar pentru un copil... Auzi ceva, nu ai ce face.
"Daca vrei sa fii important..." Inseamna ca acum nu esti important.
Trebuie sa faci ceva ca sa devii important.
Nu in toate familiile se intampla asa, insa in unele da, le-am intalnit.
"Daca vrei sa fim multumiti de tine... daca vrei sa fii iubit...daca vrei sa fii un membru important al societatii... daca... daca... daca..."
Iar apoi simti ca de fapt trebuie sa demonstrezi ceva despre tine.
Uneori se intampla asa si iti poti petrece toata viata fara sa fii constient ca faci aceasta,
ca incerci sa obtii aprobarea acestei lumi.
Scuzandu-te pentru existenta ta.
"Nu prea am reusit, imi pare rau."
Nu sustin nici opusul.
Nu sa fii excesiv de increzator. In legatura cu ce?
Ramai tacut.
Aceste lucruri care apar in interiorul tau pot doar sa iti arate ca ai trecut mai departe.
Poate vin acum pentru a-ti aminti, a-ti arata ca de fapt: "Pot sa trec mai departe acum, exista o distanta."
Fiind aici, ai fost in Retreat, inca esti aici, trebuie sa fi observat, sa fi simtit o distanta.
Aceste lucruri se pot strecura uneori, pot veni din nou foarte aproape, dar acum este doar o senzatie.
Este doar un sentiment.
Nu spune: "O, aceste sentimente, am crezut ca le-am infrant, acum s-au intors."
Nu fi dezamagita.
Daca sentimentele se intorc astfel - uneori se intorc - lasa-le sa vina.
Mai devreme spuneam ca, daca atentia este observata,
simturile sunt disponibile, deschise, nu exista supresie, control sau manipulare a lor,
atentia nu cauta acum anumite lucruri sau experiente,
ci totul este deschis, perceptia exista,
ochii sunt deschisi, insa nu culegi, nu aduni recolta mintii. Doar deschisi.
Lucrurile pot fi privite de aproape, insa nu sunt purtate spre interiorul fiintei tale.
Si te misti... ca si cum te-ai duce intr-o piata aglomerata: nu atingi pe nimeni, treci printre; nu iesi afara cu nimic.
Si nu atingi gandul: "Aceasta s-a intamplat" sau "Aceasta nu s-a intamplat".
Si este o liniste in minte.
Poti spune: "Este de ajuns", dar este liniste de fapt.
Te misti in ea.
Nu esti amortit.
Este ca un sentiment care nu se simte.
Nu este nevoie sa simti ceva, nu cauti urmatoarea izbanda, urmatoarea experienta,
stiind ca toate vin si pleaca asa cum vor ele. Totul se intampla.
Tu, ca acest martor fara imagine, care nu cauta ceva pentru care sa fie martor.
Deci, privesti aceasta lume in mod obisnuit,
regasindu-te in pace.
Nimeni nu te poate cunoaste,
pentru ca tu nu esti suma informatiilor.
Esti acum Existenta fara informatii.
Desavarsit.
Fara constructii, nu cultivi un nou cod al comportamentului,
insa comportamentul se poate schimba, lucrurile se pot schimba.
Vin si pleaca.
Nu acorda atat de multa importanta sentimentelor tale.
Si ele sunt efemere, vin si pleaca.
Nu aseza nimic in jurnalul tau astazi: aceasta s-a intamplat. Nimic nu s-a intamplat.
Intoarce paginile inapoi si descopera ca nimic nu s-a intamplat. Nimic nu s-a intamplat.
Acest jurnal nu s-a intamplat.
Si, nu incerca sa te simti mai bine.
Lasa sentimentul sa fie. Nu incerca nici macar sa te simti mai bine.
"Ma simt..." In regula, este un sentiment, si el va trece.
Nu incerca: "O, trebuie sa incerc sa ma simt mai bine. Inveseleste-te!"
Nu, fi nefericit daca trebuie sa fii nefericit. Dar nu te identifica cu aceasta.
Mooji

0 Response to ""Pentru un minut, lasa-ma sa ma descopar pe mine asa cum sunt, fara sprijin. Atunci voi putea vedea ce lipseste cu adevarat.""

Trimiteți un comentariu