ENERGIA NOUA

Fiecare dintre voi a facut o alegere, alegerea de a trai experienta realitatii fizice, de a trai o viata fizica. Cand se face aceasta alegere din starea de spirit, de la nivelul non-fizic, ceea ce faceti, general vorbind, fie ca e complet constient sau in mod automat, este sa puneti bazele unui fundament in ceea ce ar putea fi numit “o realitate la nivel de sablon”, o frecventa, un domeniu al realitatii aflat imediat deasupra realitatii fizice, la care unii s-ar putea referi ca la un taram astral inferior. In aceasta realitate sablon, vibratiile de energie sunt ceva mai scazute decat ideea de taramuri spirituale superioare, dar nu atat de scazute sau de dense precum realitatea fiziologica. Cu toate astea, sunt destul de apropiate astfel incat pot fi folosite ca sablon pentru a stabili anumite scenarii ce vor fi jucate, pentru a trasa schita anumitor scenarii ce vor fi experimentate in realitatea fizica ce va urma.

Stabilind aceste scenarii, aceste teme de explorat in realitatea sablon, creati astfel un fel de “functie automata” ce va permite sa va focalizati pe experienta si explorarea acelei teme cand veti fi in realitatea fizica fara sa trebuiasca sa va ganditi prea mult la cum se face asta. Face parte din creatia acordului colectiv, ce are loc la nivelul realitatii sablon in care sunteti cu totii de acord sa creati anumite circumstante asemanatoare, anumite conditii asemanatoare prin care veti experimenta cu totii realitatea fizica. E nivelul in care sunteti cu totii de acord cu regulile generale prin care veti juca jocul realitatii fizice.

Odata ce acest lucru s-a stabilit ca tipar si s-a pus la locul sau, constiinta voastra atunci, intr-un sens, trece , se filtreaza prin acel sablon in drumul sau spre realitatea fizica, in drumul spre a va cristaliza in materialitatea fizica, facand legatura cu ideea trupului fizic, consolidandu-se bine in acea focalizare.

Trecand prin acel nivel de sablon, luati asupra voastra atributele realitatii cu care ati fost de acord la modul general. Incepeti sa va umpleti si sa va imbibati constiinta cu o structura - cristalizati o anumita structura ce este reprezentativa pentru acea realitate in care veti avea o experienta.

O analogie similara ar fi ca decideti sa faceti scufundari la mare adancime si atunci trebuie sa va pregatiti cu un costum adecvat de scafandru, cu un aparat adecvat si un echipament de respirat adecvat. Va

pregatiti pentru mediul in care urmeaza sa plonjati. Astfel ca precum pe masura ce coborati, va reglati oxigenul, etc, obisnuindu-va cu presiunea de adancime din mare, la fel va obisnuiti – prin intermediul acestui proces de cristalizare – cu ideea experientei devenirii unei fiinte fizice si cu limitarile ce vin odata cu asta.

Tineti minte! Chiar daca, pentru majoritatea dintre voi, aceasta viata are de-a face in totalitate cu renuntarea la limitele proprii, multe dintre ele sunt inca de folos. Va folosesc inca pentru a va mentine focalizati in realitatea fizica.

Astfel ca, doar conceptul de limitare in sine, nu e inerent unul negativ – ceea ce faceti cu acel concept poate fi pozitiv sau negativ. Totusi, intorcandu-ne la ideea acestei progresii, cand va conectati astfel la ideea semintei fizice ce se naste pentru a crea o legatura cu conceptul unui trup, cand va cristalizati spiritual in acea fizicalitate, de fapt ajutati si asistati la formarea acelei forme embrionice, imbiband-o cu multe dintre ideile cristalizate pe care le-ati adus cu voi ca spirite si colaborati cu acel corp embrionic in pantecele mamelor voastre la crearea fiintei, a structurii de personalitate ce va exemplifica cel mai bine temele pe care ati ales sa le explorati in realitate.

In timp ce colaborati cu structura embrionica in acel sens, veti descoperi ca majoritatea ideilor sablonului, ca majoritatea ideilor tematice pe care le veti explora in realitatea fizica si pe care le cristalizati astfel in acel corp embrionic, sunt gata dupa – in timpul sau dupa – cea de-a 41-a zi din existenta acelui embrion. Pana in acel moment structura embrionului nu are capacitatea sa incorporeze acele idei din sablon deoarece in embrion nu s-a format inca glanda pineala care e necesara, esentiala, cruciala.

Odata ce exista glanda pineala, deoarece ea este in creier poarta si usa dintre realitatile superioare si inferioare, e necesar ca ea sa fie in embrion ca sa functioneze ca si glanda care incorporeaza acele idei din sablon si astfel incepe apoi sa aranjeze partea neurologica a creierului intr-o asa maniera, precum si structura celulara a corpului, ca sa fie favorabila ideilor si temelor ce se cristalizeaza in acel trup.

Apoi, odata ce forma embrionara e organizata suficient pentru a fi potrivita cu frecventele reprezentative pentru tipul de experiente si teme pe care ati ales sa le explorati in realitatea fizica, incepe sa devina din ce in ce mai mult o legatura vibrationala solida intre ideea de forma fizica si forma spirituala. Asta va fi inca insuficient pentru ceva timp. Chiar si copii nascuti vor avea – general vorbind – de decis intre 3 si 7 ani daca isi doresc cu-adevarat sa desfasoare acea viata fizica mai mult de-atat, inainte ca ideea de legatura vibrationala dintre corpul fizic si spiritual sa devina relativ coeziva si relativ Deci, totul serveste unui scop; chiar daca va veti dezbara de anumite sisteme de credinte pe masura ce cresteti, ele inca servesc unui scop prin faptul ca au fost acolo, deoarece va ofera un termen de comparatie cu sinele ideal si o masura pentru directia inspre care va indreptati. Deci, in acest context, toti parintii vostri v-au fost de folos, chiar daca e posibil ca ei sa nu fi stiut cum au facut asta sau ce faceau.

Chiar daca se poate sa fi fost, in cazul in care se aflau in interiorul propriei lor integritati, mai capabili sa exprime ideea de iubire pentru voi intr-un fel mai pozitiv, totusi, deoarece se poate sa fi avut si ei propriile lor frici, propriile lor indoieli, propriile lor chestiuni de explorat ce s-ar putea sa nu fi fost niciodata rezolvate pentru ei, totusi v-au inmanat voua acele lucruri ce va ofera ocazia sa decideti mai concret cine sunteti, chiar si numai prin a constientiza prin intermediul a ceea ce v-au dat ei, cine nu sunteti. Deci, totul va este de folos in acest fel, daca sunteti gata sa folositi asta in acest fel.

Acum, acest lucru ne conduce la ideea structurii personalitatii, a mintii fizice si a relatiei ei cu Sinele sau Suprem.

Haideti sa derulam inapoi asta, sa ne intoarcem putin inapoi la momentul in care va formati, din starea de spirit, acea realitate sablon.

Pe langa mecanismul pe care l-am descris acum, prin care va formati latura fizica a personalitatii, latura fizica a persoanei ce veti fi in experienta realitatii fizice, in acelasi timp cu stabilirea acelui sablon, creati, de asemeni din starea de spirit, o dualitate. Nu creati doar latura fizica, mintea fizica, dar creati si sablonul numit “Mintea Superioara” ce se potriveste in mod special acelei persoane.

Deci, fiecare persoana este o persoana in totalitate cand isi exprima ideea de minte fizica si minte superioara. Asta e ceea ce va face sa fiti o persoana intreaga, capabila sa exploreze ideea de realitate fizica. Peste acest nivel – ceea ce ati putea numi “suflet” sau “spirit” – nu este descompus in acest fel; este in majoritate experienta a ceea ce ati numi simplu Mintea Superioara, dar nu este aceeasi experienta exacta a Mintii Superioare, nu a sablonului Mintii Superioare ce este format ca sa functioneze mana in mana cu persoana fizica.

Insa sablonul mintii superioare ce este format de spirit, actioneaza ca legatura dintre mintea fizica si nivelele superioare ale propriului vostru suflet. Astfel ca ramane, in mare masura, la nivelul realitatii sablon.

Prin analogie, este individul ce ramane in barca, ajutandu-l pe scufundatorul ce s-a scufundat in adancuri, asigurandu-se ca i se ofera aceluia intregul suport de care are nevoie, asigurandu-se ca este inca in contact cu el, cel de la suprafata, si ajutand la ghidarea celui de dedesubt spre suprafata in orice fel poate, citind ceea ce se petrece in jur si ajutandu-l in explorarea de sub apa. Deci, mintea superioara ramane in barca, mintea fizica se scufunda la mare adancime.

Acum, odata ce s-a stabilit aceasta relatie, ideea este sa le faceti sa lucreze in acord, sa faceti mintea fizica si pe cea superioara sa lucreze in acord. Deoarece vederea voastra adanc sub ape este limitata – asa cum este cand, ca si spirit, plonjati adanc in realitatea fizica – ideea este sa va bazati pe mintea superioara – persoana din barca – ca este capabila sa va ghideze la orizont. Deoarece ea poate vedea mai departe decat puteti vedea voi. Cu cat va scufundati mai adanc in ocean, devine din ce in ce mai intuneric, mai malos si aveti din ce in ce mai putina vizibilitate. Cu cat va afundati mai adanc in realitatea fizica, cu-atat mai limitat va poate fi punctul de vedere.

Dar va puteti intotdeuauna baza pe faptul ca mintea superioara – aflandu-se inca sus, la suprafata, in barca – poate vedea clar pana la orizont si poate, printr-o comunicare limpede, sa ghideze scufundatorul in directia potrivita.

Deci, ideea este sa constientizati ca, din cauza ca veti trai experienta unui fel de deconectare de suprafata, deconectare de taramul superior, este important sa va bazati pe comunicarea cu mintea superioara pentru indrumare.

Cu toate astea, paradoxul este ca, foarte adesea – nu ca ar mai trebui sa se intample mult asa acum in realitatea voastra, dar mai ales in istoria voastra – scufundarea atat de adanc in realitatea fizica a creat tipul de deconectare, de uitare si de limitare care nu va permite nici macar sa va amintiti ca aveti o minte superioara.

Si, de aceea, ati creat in interiorul vostru – ca parte din sablonul vostru – o chemare, un dor in interiorul persoanei fizice sa porniti in cautarea mintii voastre superioare. Deoarece mintea superioara stie – la fel cum si spiritul a stiut cand a format sablonul – ca era extrem de probabil ca personalitatea fizica sa se rataceasca in intuneric.

Deci i-a dat intotdeauna personalitatii fizice acea samanta, acea scanteie, acel dor, acea chemare sa se indrepte inspre ideea Luminii, sa se indrepte catre ideea de minte superioara si sa formeze acea reconexiune. Acest lucru este exprimat ca dorinta creativa, ca dorinta de iubire. Asta inseamna aceasta dorinta.Sentimentul de a dori iubirea, sentimentul iubirii, dorinta de a se exprima pe sine in intregime, creativ, in acest sens, sunt modalitati diferite pentru a exprima, pentru a experimenta samanta ce este creata in sablon, ce va indeamna inapoi in acea directie, va indeamna sa va reconectati cu Sinele Suprem.

Acum, revin, din cauza gradului de experienta de deconectare si din cauza gradului de uitare ce exista in ideea de realitate fizica, intelegem ca pana si asta poate fi uneori distorsionata, poate fi impaienjenita, filtrata. Cu toate astea, chemarea, dorul este acolo; va indeamna intotdeauna sa cautati ceea ce va ingaduie sa va simtiti intregiti. Iar in multe feluri, cand multi dintre voi cautati lucruri care sa va permita sa va simtiti completi, de fapt asta cautati – cautati legatura cu mintea voastra superioara, sa va reconectati, sa formati acea relatie cu mintea superioara. Intelegem ca, din cauza uitarii, a filtrarii, a deconectarii, a distorsiunii, ati putea interpreta ideea a ceea ce aveti nevoie ca sa va simtiti intregi, intr-o varietate de feluri diferite. Unii indivizi vor simti sa exprime acea dorinta de intregire prin nevoia pentru o alta persoana sau prin nevoia de a se sustine prin mancare, sau prin multe alte lucruri.

Totusi, aceasta idée este afirmata prin notiunea ca ceea ce cautati de fapt, este reconectarea cu Sinele vostru Suprem. Asta nu vrea sa spuna ca acest lucru nu poate fi exprimat intr-un numar de feluri, ca acele lucruri nu ar putea reprezenta in anumite grade, o parte a drumului prin care va reclamati acea conexiune. Insa, foarte adesea, din cauza uitarii, mintea fizica si structura ego-ului ar putea presupune ca lucrul care este intr-un anumit sens reprezentativ pentru acea conexiune la un anume nivel, este reconexiunea insasi si ca e tot ceea ce este necesar pentru reconexiune. Si de multe ori va intrerupe brusc de la a face reconexiunea pentru ca apoi deveniti fixati pe simbolul reconexiunii, mai degraba decat pe reconexiunea in sine.

Acum, ideea structurii ego-ului este simplu spus asa: exista pur si simplu pentru scopul – simpla ei treaba este intr-adevar doar – pentru a va mentine focalizati personalitatea fizica in experienta realitatii fizice. Asta e treaba ei!

Sa va tina focalizati in realitatea fizica. Ego-ul, intr-un sens, este masca de scufundator ce va ofera capacitatea de a avea o privire clara sub apa astfel ca lucrurile sa nu para prea neclare, astfel ca sa puteti cat de cat vedea, macar intr-o oarecare masura, ce aveti in fata, incotro va indreptati; cand va focalizati pe lucrurile din realitatea fizica sa va puteti apoi concentra pe ele, sa va puteti focaliza pe ele, sa puteti avea o experienta a realitatii fizice.

Ego-ul creeaza si intareste, consolideaza ideea sistemelor de credinte ce fac parte integranta din sablonul constiintei voastre, a structurii personalitatii pe care ati creat-o.

Consolideaza acele sisteme de credinte astfel ca acele credinte sa poata fi experimentate pe cat de complet posibil. De aceea fiecare credinta se auto-consolideaza.

Deoarece treaba ego-ului este sa ii adauge energie, sa adauge focalizare pe acea credinta incat sa faca sa para ca nicio alta credinta nu e posibila, astfel ca voi sa va focalizati pe acea credinta indeajuns de puternic incat sa aveti intr-adevar manifestarea fizica si experienta ce merge mana in mana cu acea credinta anume pe care o considerati ca fiind adevarata intr-un moment oarecare.

Deci, treaba ego-ului este sa amplifice acele credinte incat sa va mentina in realitatea fizica, sa va mentina focalizati in acea experienta. Dar cand exista un anumit grad de uitare, in masura in care exista in realitatea voastra, adesea, din cauza acelui simt al deconectarii, din cauza acelei experiente a deconectarii – nu ca ati fi vreodata cu adevarat deconectati, fiindca nu puteti fi – dar puteti crea experienta deconectarii intr-o asemenea masura incat structura personalitatii fizice, structura ego-ului poate uita ca nu este ea de fapt cea responsabila, cea care este la conducere; poate uita ca are un prieten de ajutor in realitatea sablon, numit Mintea Superioara; poate uita ca nu face toate singura.

Si, trezindu-se dintr-o data in experienta de a fi singura, incepe sa construiasca ideea de frica, incepe sa consolideze sistemele de credinte intr-un mod care ii perpe-tueaza existenta dincolo de nivelul necesar pe care este, de fapt, necesar sa-l genereze pentru existenta ei continua. Incepe sa gandeasca ca, daca ea este tot ce exista, atunci ea este responsabila pentru toate – povara si greutatea lumii se afla pe umerii ei, responsabilitatea pentru tot ce vi se intampla in realitatea fizica depinde de structura ego-ului. Si astfel incepe sa isi asume aceasta functie cand, de fapt, nu este construita pentru aceasta functie.

Incepe sa se impovareze, sa se streseze si in acest fel incepe sa se ruineze. Incepe sa faca tot felul

de lucruri complet irationale pentru a se fortifica, a se fortifica, a se fortifica, el avand sentimentul ca se prabuseste sub greutate. Iar prin faptul ca se consolideaza si fortifica constant intr-un fel in care nu a fost proiectat sa o faca, poate deveni extrem de dens, extrem de cristalizat si atunci devine foarte dificil sa-si permita sa se extinda inapoi in starea lui mai relaxata, in focalizarea lui mai relaxata.

Cand devine atat de concentrat, cantitatea de energie pe care ego-ul o baga in sistemele de credinte ce sunt in general bazate pe frica, va fi aproape coplesitoare. Din cauza ca isi asuma asupra-si aceasta povara dintr-o perspectiva a fricii, majoritatea energiei lui, majoritatea consolidarii lui se va baza pe frica.

Va alege acele lucruri care se bazeaza pe “modul supravietuire”.

Se va consolida pe sine cu ideea ca trebuie sa supravietuiasca cu orice prêt la acest nivel concentrat pentru ca altfel, viata voastra se va sfarsi, veti fi anihilati, personalitatea voastra se va dizolva.

Deci, structura ego-ului face tot ce poate pentru a-si asuma aceasta povara colosala. Haideti sa-i dam bietului ego un moment de pauza, inainte ca sa se prabuseasca.

Prin urmare, in aceste vremuri, chiar si in aceasta concentrare pe care o are structura personalitatii ego-ului, chiar si in acest grad de densitate, vedeti ca inca ati simtit acea samanta mica, acel dor ce va cheama inapoi la sinele vostru suprem, inapoi la acea frecventa, inapoi la Lumina. Chiar si din acest grad profund de intuneric malos, tot ati fost inca capabili sa simtiti ca undeva trebuie sa fie un tip de frecventa superioara care va cheama, care va trage dupa sine, care va atrage prin inima, care va ingaduie sa simtiti, sa stiti ca exista un nivel al realitatii in care ego-ul e liber, personalitatea este libera sa fie ceea ce a fost original proiectata sa fie. Si ca nu e nevoie de stress, de competitie, de lupta si de consecintele si experientele groaznice pe care ego-ul incearca de mii de ani pe planeta voastra sa le perpetueze generatie dupa generatie, consolidandu-se pe sine in mod constant rezistenta.

Dar mai ales pana la varsta de 3 ani, veti descoperi ca multe spirite au dorit poate sa experimenteze doar foarte putin din realitatea fizica, ca si-au dorit, intr-un sens, doar sa-si ude putin asa numitele “picioare spirituale” in realitatea fizica, dar nu vor neaparat sa aiba o viata intreaga. Deci, veti descoperi ca multi indivizi foarte tineri vor alege sa traiasca doar o zi. Acesta nu e singurul motiv, dar e unul dintre cele majore, pentru ceea ce numiti pe planeta voastra morti fulgeratoare neasteptate. Vor trai doar  intervalul pe care au ales sa-l traiasca si pur si simplu se vor intoarce inapoi in spirit.

La fel si ideea la care va referiti prin pierdere de sarcina sau avort e ceva ce, intr-un sens, serveste scopului acelui spirit de a alege pe cineva care nu va alege sa aiba neaparat un copil. Formand astfel o legatura cu persoana ce a facut o astfel de alegere, spiritele vor trai experienta portiunii din existenta fizica pe care au ales s-o experimenteze si-atat. Asta nu e sub nicio forma un comentariu la adresa acestui tip de alegere; inseamna pur si simplu ca nimic nu se pierde, iar in acest sens, totul serveste scopului unui spirit.

Deci, in acest sens, nu trebuie judecat in vreun fel. E pur si simplu o alegere, o circumstanta si o oportunitate de care profita cei carora le poate fi de folos.

Pe masura ce continuati sa va cristalizati forma embrionica ce incepe sa stabileasca structurile celulare si conexiunile neurologice in corpul fizic, ce sunt reprezentative pentru tipul de teme pe care le veti explora, incepe, de asemeni, sa se creeze si constructia personalitatii. Reprezentarea inteligentei spiritului, constientei spiritului va fi, intr-un sens, copiata, redata in trup, va avea o forma de sablon proprie ce e reprezentativa pentru producerea sistemelor de credinte, emotii si tipare de gandire si actiuni.

Acest sablon prismatic din creier e setat sa primeasca anumite tipuri de informatii ce sunt in concordanta cu expresia alegerii experientelor tematice ale acelui spirit. Astfel ca acea personalitate devine atunci fixata in mod unic si capabila sa se exprime pe sine in mod unic in concordanta cu temele ce au fost alese pentru a fi explorate. Asta nu vrea sa spuna ca personalitatea nu poate fi maleabila, fiindca este. Dar ideea e ca este proiectata special sa absoarba informatia care e in concordanta cu temele alese.

Acum, bineinteles ca atunci cand se naste un copil pe planeta voastra din anumiti parinti, deoarece inca absoarbe, inca isi pune bazele acelui sablon ce se cristalizeaza inca o vreme, va absorbi toata alimentarea telepatica de la parinti, de la societate. Si, pe masura ce se stabilizeaza in asta, va culege sisteme de credinte de la parinti, de la societate si va incepe sa le incorporeze si pe acelea in matricea sa; de multe ori vor fi sisteme de credinte ce sunt in concordanta cu explorarea sa tematica, precum si sisteme de credinte ce nu sunt neaparat in concordanta cu explorarea lui tematica. Cu exceptia unor sisteme de credinte ce ii ofera acelui copil ocazia ca mai tarziu sa realizeze ca poate face o comparatie intre sisteme de credinte adunate de pe la altii si care nu-i apartin si sistemele de credinte pe care le-ar prefera.

Din nou, toata absorbtia serveste unui scop, dar o parte dintre sistemele de credinte ar putea ca in final sa nu fie neaparat in concordanta cu alegerile acelei personalitati, insa fac in continuare parte din tema de explorare aleasa, privind acele sisteme de credinte culese de la parinti si societate, pentru ca, mai tarziu, sa decida cu mai multa siguranta - in baza comparatiei dintre sine si acele sisteme de credinte - cine este si cine nu este. Deoarece, in general, aceasta este o parte din experienta pe care o explorati in realitatea fizica ca sa va definiti si sa treceti de la ideea de limitare la mai putina limitare, sa treceti de la ideea de a uita la a va aminti, sa ajungeti la ideea de a va aduna, intregi ca o fiinta holistica ce a trecut prin ideea de separare si segregare in interiorul constiintei sale.
Va urma
Bashar