In urma cu 200 de ani, siriusienii, care reprezinta aspectul nostru parental, au devenit constienti de o mare posibilitate pe care noi am putea sa o ratam. Ei au prevazut un eveniment care urma sa se intample in 1972 si au stiut ca noi trebuie sa fim pe cel de-al cincilea nivel de constiinta pentru a supravietui. Daca noi am fi fost la acel nivel in 1972 nu ar fi fost nici o problema dar, odata cu trecerea timpului s-a ajuns la concluzia ca nu vom putea ajunge la acel nivel.
Siriusieni nu au dorit sa vada cum lumea noastra se naruie. Noi suntem, intr-un sens propiu, copiii lor si ei au o iubire parinteasca fata de noi. Ei au inceput sa caute o solutie pentru rezolvarea acestei probleme dar nu au avut succes. Nu se cunostea nici o cale prin care sa se aduca o planeta la nivelul respectiv de constiinta in urma schimbarilor care aveau sa se prefigureze. In trecut cand a existat posibilitatea sa se realizeze acest lucru, planeta a fost distrusa. Siriusieni nu s-au lasat si in cele din urma au descoperit ca cineva dintr-o galaxie indepartata a conceput o idee care ar putea sa mearga, dar care nu a fost niciodata pusa in aplicare. Nu exista siguranta totala ca noi vom reusi sa realizam saltul dimensional in mod constient si siriusienii au facut pregatiri pentru a putea preintampina cel mai rau lucru care ar putea sa se intample. Asa ca ei au inceput sa deruleze experimentul.
Au creat un vehicul viu de circa cinci mile lungime, in forma de tigareta, negru, dintr-o singura bucata care prezenta in cadrul lui forme de viata atat pe baza de carbon cat si de siliciu care formeaza o unicitate. Tot acest lucru reprezenta o unitate vie auto-constienta. Avea o zona transparenta la un capat si era manevrata de 300-350 de barbati si femei de pe cea de a treia planeta a lui Sirius. Ei purtau uniforme albe si embleme galbene. Dedicand cat mai mult timp posibil acestui proiect, ei au mai creat opt vehicule sau nave mici in forma de farfurii zburatoare cu un diametru de 3,5 - 6 metri. Siriusieni au asamblat toate aceste nave la un loc si apoi au asteptat.
Intre timp, in 1972, Drunvalo a fost directionat catre Canada. El a trebuit sa legatura in secret cu un om numit David Suzuki. Suzuki este o persoana foarte disciplinata care lucreaza pe mai multe nivele. El studiaza genetica nu numai prin intermediul microscopului ci si al telescopului. El crede in principiul "ce este jos este si sus". El a privit la miscarile asteroizilor si a aplicat cunostintele care au fost obtinute in acest mod pentru a intelege genetica. Suzuki era foarte interesat si de activitatea soarelui nostru si avea o echipa de oameni care il supravegheau tot timpul. El stia ca intr-o anumita zi din 1950 cercetatorii au fost martorii unui fenomen care nu a avut precedent in experienta umana. O lumina spiralata care venea din Soare cu viteza foarte mare a trecut chiar pe langa Pamant. Ei nu aveau nici o idee despre ceea ce se intampla; era ceva foarte neobisnuit. In cadrul rotatiei Pamantului axa se clatina, creand numeroase cercuri - apare astfel o procesiune de 25.920 de ani (cea mai mica) si o alta inclinare care oscileaza inainte si inapoi, cu un ciclu de 46.000 de ani. Mai sunt si alte procesiuni, una din ele dureaza de exemplu 40.000 de ani. Potivit lui Suzuki noi am fost in cel mai indepartat punct al acestei oscilatii in anul 1950. Cand spirala a trecut pe langa Pamant, zona care era in opozitie cu aceasta oscilatie a inceput sa se largeasca, ca si cum miscarea s-ar fi incetinit foarte mult. Cercetatorilor le-au luat 40 de ani sa ajunga la concluzia ca aceasta schimbare in oscilatie va duce la schimbarea polilor, dandu-i Pamantului un nou Pol Nord si un nou Pol Sud. In 1964 ei erau destul de siguri de acest lucru.
Echipa lui Suzuki a studiat aceste date pentru alti patru ani de zile inainte de a prezenta concluziile. In 1968 ei erau convinsi ca schimbarea polilor era iminenta. Suzuki a publicat un material care a fost distribuit pentru inceput numai guvernului canadian, apoi si Statelor Unite si altor guverne, spunand ca noi urmeaza sa avem un nou Pol Sud si un nou Pol Nord. El a spus ca spirala din soare apare cu precizia unui ceas, odata la trei ani si de fiecare data creste in intensitate. Din calcule au estimat ca prin luma august sau noiembrie a anului 1972, nivelul energetic va fi atat de ridicat ca va avea loc o explozie pe suprafata soarelui, care nu are precedent pentru cunoasterea noastra. Ei au prezis ca va mai fi o alta explozie in 1984 si foarte curnd dupa aceasta va inteveni schimbarea polilor.
Evenimentul a avut loc la data de 7 august 1972. Din observatia noastra -- si noi nu stim, bineinteles, daca siriusienii au intervenit -- a fost cel mai mare lucru la care noi am fost martori. Anthony R. Curtis, in cartea sa Almanahul Spatial, a spus ca este "cea mai mare furtuna solara care s-a inregistrat vrodata". Potrivit Science News: "In primele zile ale lui august a avut loc o severa disturbatie pe soare care a produs patru mari flacari de pe 2 pana pe 7... Una inregistrata la inceputul lui august este una dintre cele mai mari care s-au inregistrat vreodata... Cea de-a saptea flacara a ajuns in gama razelor X..." Vantul solar care are o viteza de 500Km/sec., sau un milion de mile pe ora, a ajuns la o viteza de 2,5 milioane de mile pe ora in numai trei zile, apoi a coborat la 0,5 milioane de mile pe ora in alte 30 de zile. Acest lucru se considera a fi imposibil, totusi s-a intamplat. Relatari despre acest eveniment au fost publicate in toata literatura stiintifica de specialitate a lumii si in ziarele importante, dar oamenii de stiinta nu au stiut ce inseamna aceasta; tot ceea ce au facut ei a fost sa publice aceasta informatie.
Dupa sase luni, David Suzuki, a organizat o intrunire stiintifica mondiala pentru a discuta implicatiile acestei explozii. Drunvalo s-a intalnit ultima oara cu Suzuki cu trei luni inainte de intrunire, astfel ca el nu stie ce s-a intamplat acolo. Ceea ce stie el este ca inainte de intalnire -- din august pana in noiembrie 1972 -- au aparut foarte multe informatii publicate si scrise despre acest subiect. Dupa intalnirea din iunie sau iulie 1973, s-a asternut o mare tacere, ca si cum marele eveniment nu ar fi avut loc niciodata.
Daca siriusienii nu ar fi intervenit, explozia ne-ar fi ucis pe toti. Ar fi distrus orice forma de viata incepand cu cele de la nivelul microscopic. Ceea ce s-a intamplat a fost ca soarele nostru a fost pe cale de a expanda si a se transforma intr-o gigantica stea rosie pulsatila ale carei margini s-ar fi intins dincolo de orbita lui Jupiter sau ceva in genul asta. Acest puls ar fi durat 1000 de ani si apoi soarele s-ar fi intors la marimea sa normala. Daca noi am fi fost pregatiti pentru acest eveniment, adica daca am fi avut nivelul de constiinta Christica, ar fi fost o minunata calatorie pentru noi. Dar avand in vedere faptul ca noi am decazut in urma evenimentelor din Atlantida, in urma cu 16.000 ani, noi nu am fost pregatiti pentru acest lucru.
In acest timp 144.000 de rase diferite din alte nivele dimensionale au venit sa asiste. Pe la mijlocul lui ianuarie 1972, aproximativ 80.000 dintre ele sosisera deja. Ele au avut discutii intense asupra problematicii acestei stele rosii, iar 19.900 dintre aceste culturi au spus: "Nu exista nici o speranta, nici o cale, nici o rugaciune care sa-i poata salva pe oameni. Sa plecam de aici." Ei s-au indreptat catre casa pentru ca aveau o politica de noninterferenta. Alte cateva sute de culturi -- pleidienii, aldebaranii, arcturienii ai altii condusi de siriusieni -- s-au decis sa ramana si sa ne ajute.
Siriusienii nu au avut toate lucrurile necesare pentru acest ajutor dar au avut ambasadorii lor. In momentul in care situatia a fost declarata fara speranta, ei au trimis ambasadori catre Comandamentul Galactic pentru a cere permisiunea de a efectua experimentul lor. Daca doar o singura persoana ar fi rezistat acestei explozii de pe Pamant, siriusienii ar fi fost refuzati. Avand in vedere ca nu se prefigura nici un supravietuitor, ei au primit permisiunea. Comandamentul i-a intrebat cati supravietuitori vor fi ca rezultat al acestui experiment. Ei nu au stiut cu precizie, dar au raspuns: "Probabil cel putin doi, dar nu mai mult de zece".
O conditie cheie pentru a primi permisiunea era credinta ca va exista cel putin o persoana care va supravietui. Avandu-se in vedere ca niciodata nu s-a mai incercat un asemenea experiment radical, ei nu au stiut cati supravietuitori vor fi.
Dupa ce au primit permisiunea, siriusienii s-au apucat imediat de lucru si in mai putin de 30 de zile aveau totul pregatit. Ei au lansat un obiect mare in forma de tigareta, la 44.000 de mile de Pamant si l-au plasat pe o frecventa superioara Pamantului astfel ca acesta sa apara invizibil pentru noi Pamantenii. Ei au plasat cele 8 mici farfurii zburatoare pe cele opt varfuri ale stelei tetraedrale care se afla in jurul Pamantului. Exista o stea tetraedrala inscrisa in Pamant si exista si una mai mare, la suprafata Pamantului. Varfurile ei constituie sistemul de chakre al Pamantului. Apoi, din nava in forma de tigareta ei au lansat o raza de lumina LASER, care tine de o tehnologie pe care noi pamantenii nu o avem. Raza avea 20 cm in diametru si era facuta din segmente diferite de lumina digitala colorata care se miscau cu viteza luminii. Aceasta lumina venea dintr-o lume dimensionala catre alta lume.
Raza a intrat prin Polul Nord si a lovit micuta nava de tip farfurie zburatoare care se afla in punctul tetraedral. De acolo, cantitatea imensa de informatie inclusa in raza laser a fost translatata in trei raze primare - rosie, albastra si verde - care au fost indreptate catre unrmatoarele trei nave. Aceste trei nave au repetat aceasta operatiune si au trimis raze catre urmatoarele trei nave, s.a.m.d pana cand razele s-au unit din nou la Polul Sud. La Polul Sud ele au fost din nou translatate in informatie si au fost directionate in centrul Pamantului. Din centrul Pamantului, prin refractie, informatia a fost transformata in miliarde de micute raze de lumina si toate s-au raspandit pe intreaga planeta. Ele au au realizat o conexiune cu toti oamenii si animalele de pe planeta.
Tine-ti minte, siriusienii trebuiau sa ne protejeze de un zid de flacari si in acest mod au realizat ei acest lucru. Si nu numai ca ei trebuiau sa ne protejeze, dar ei trebuiau sa realizeze acest lucru intr-un asemenea mod ca noi nu trebuia sa stim ca suntem protejati. Daca stiam, s-ar fi schimbat complet ecuatia umana. Deasemenea, ei trebuiau sa grabeasca evolutia noastra astfel incat noi sa ajungem in punctul in care puteam sa ne descurcam in fata unui zid de flacari. Ei au stabilit un camp holografic in jurul Pamantului; apoi au stabilit un camp holografic in jurul fiecarui om si a fiecarui animal. Apoi au inceput sa programeze evenimentele in aceste campuri holografice. In primele luni nu au schimbat nimic, doar au preluat controlul. Apoi au programat cerul nostru ca o holograma in asa fel incat noi sa nu percepem nimic din ceea ce se intampla. Apoi au inceput sa programeze evenimentele din vietile noastre astfel incat noi sa evoluam cat mai rapid cu putinta. In acelasi timp, ei ne-au protejat de zidul de flacari.
Din vara lui 1972 pana in vara lui 1974 noi ne-am miscat cu totul intr-o noua directie. Evolutia noastra a inceput sa se accelereze. Apoi a inceput sa capete o turnura neobisnuita; evolutia s-a accelerat de-a binelea. Acest experiment a fost mai mult decat un succes, mai mult decat ar fi putut sa-si imagineze cineva. In loc de aproximativ 10 persoane care ar fi putut sa supravietuiasca, numarul s-a ridicat la 1,5 miliarde care erau capabili sa treaca la urmatorul nivel. In mod evident noi am fost protejati de zidul de flacari; noi suntem inca aici. Interventia siriusiana a furnizat timpul necesar ca matricea (reteaua) de constiinta Christica sa fie completa. Aceasta matrice a fost terminata la data de 4 februarie 1989. In mod normal, cand o planeta trece prin constiinta Christica, numai cativa oameni reusesc initial sa traiasca si sa inteleaga noua realitate. Restul vor cadea pe un nivel mai jos de constiinta si numai dupa o perioada lunga de timp cei cativa vor reusi sa traga dupa ei intrega planeta.
Exista diferite nivele ale constiintei Christice. Nivelele constiintei Christice in cea de a patra dimensiune sunt subdimensiunile 10, 11 si 12. Planeta are nevoie de o lunga perioada de timp pentru a evolua prin aceste stagii. Cele mai joase subdimensiuni ale dimensiunii a patra contin planul astral, acolo unde mergem in timpul somnului, nivelul unde foarte multi oameni ajung dupa ce mor, locul unde vei gasi fiinte precum zanele si spiritele copacilor. Noi suntem condusi catre subnivelul 10 al celei de a patra dimensiuni in scopul de a capata constiinta Christica. Cenusiii nu pot ajunge acolo. Ei au acces numai la nivelele joase ale celei de a patra dimensiuni si de multe ori ajung in planul nostru astral. La inceput ei au luat legatura cu noi in planul astral.
Geometria retelei de constiinta din jurul oricarei planete se schimba odata cu schimbarea planetei. Aceste schimbari sunt foarte rare. In mod normal, mici schimbari au loc odata la mii de ani. Schimbarile din reteaua de constiinta a Pamantului au loc foarte rapid in zilele noastre. Acest fapt a atras atentia fiintelor din toate partile galaxie. Este dificil pentru noi sa ne dam seama cu ce viteza ne miscam pentru ca ne aflam in interiorul sistemului. Schimbarile apar evindente pentru oricine care se afla in afara. Nu s-a mai auzit de ceva asemanator cu ceea ce se intampla aici; s-a ajuns la punctul in care ne-am transformat intr-o televiziune inrterdimensionala galactica. Din aceasta cauza cele doua subniveluri subdimensionale de deasupra noastra s-au transformat intr-un imens loc de parcare. Toti monitorizeaza evenimentele pentru ca ei stiu ca tot ceea ce ni se intampla noua ii afecteaza si pe ei. Viata de pretutindeni este afectata de aceste schimbari. Potivit lui Thoth, evolutia noastra se aseamana cu cea a unui bebelus care care devine un adult in 15 minute. Este un eveniment unic; nu exista exemple ale unor astfel de modele evolutionare nicaieri.
Pare a fi experimentul care a inregistrat cel mai mare succes. Maestrii inaltati nu stiu ce va urma. Thoth a vrut ca Drunvalo sa fie foarte clar in legatura cu acest subiect. La inceput, Thoth si alti maestri inaltati au crezut ca planeta va atinge un punct critic in ultima saptamana a lui august 1990 si in primavara anului 1990 noi ne vom fi situat pe alt nivel dimensional. Maestrii inaltati au spus ca atunci ei se vor unii cu totii, vor parasi Pamantul in forma unei sfere de lumina si vor trece pe un alt nivel de constiinta. Acest lucru va ajuta in inaltarea fiecarei persoane.
Asteptarile nu au fost rasplatite si in loc de ceea ce se prefigura sa aiba loc, in august 1990 Irakul a invadat Kuwaitul. Toate marile natiuni ale Pamantului au facut front comun... in pregatirile de razboi impotriva Irakului. Din aceassta cauza a intervenit o schimbare de plan pentru maestrii inaltati. Noi am creat o uniune planetara prin care toti ne-am alaturat pentru a ne impotrivi unuia singur. A fost un lucru unic in istoria Pamantului. Niciodata, in trecut, nu s-a intamplat ca intreaga planeta sa se alieze impotriva unei singure persoane. Chiar si razboaiele mondiale au fost diferite de acesta. Din cauza razboiului din Irak, maestrii inaltati au pus la punct un nou plan prin care numai 22 din ei s-au pentru a realiza un grup merkaba si a parasi Pamantul. Astfel a parasit Thoth Pamantul la data de 4 mai 1991. Acest lucru ne va mai furniza putin timp care va compensa evolutia brusca ce se prefigura a avea loc. De fiecare data cand ei au realizat acest lucru a avut loc o expansiune rapida in constiinta noastra.
Inainte ca Thoth sa paraseasca Pamantul, i-a spus lui Drunvalo ca el crede ca noi nu vom mai trece prin schimbarea brusca de poli care insoteste de obicei schimbarile in constiinta planetara. Noi vom trece mai degraba cu ochii deschisi printr-o serie de etape si o vom face intr-un mod armonios. Maestrii inaltati sunt pe cale sa faca din aceasta evolutie a evenimentelor o schimbare controlata in nivelul constiintei.
Druvalo crede ca toate previziunile anterioare care privesc Pamantul nu mai sunt valabile. Experimentul siriusian din 1972 a schimbat totul. Nostradamus a fost foarte precis in predictiile sale pana in anul 1972 si de atunci predictiile sale au dat gres. Suzuki a prezis o schimbare de poli in 1984; era sigur ca aceasta va avea loc. Cand a sosit 1984, noi ne aflam cu totul in alt loc. Thoth crede ca noi urmam sa trecem printr-un experiment unic. Inainte de sfarsitul secolului fiecare persoana ramasa pe planeta se va inalta catre urmatorul nivel dimensional.
Vor fi oameni care vor muri pe tot Pamantul si toti cei care vor muri vor trece in constiinta Christica prin renastere. Aceasta schimbare in evolutia constiintei va avea loc ca si cum am fi mai evoluati cu un milion de ani. Multe aspecte mai inalte ale vietii vin pe Pamant, prin nastere sau ca walk-ins pentru a experimenta aceasta transformare neobisnuita. Se pare ca noi ne-am descurcat foarte bine si in curand noi ne vom regasi mai chiar mai departe de cea mai inalta subdimensiune a dimensiunii a patra. La un anumit moment, cel mai precis in anul 2012, noi vom trece de octavele universale, ceea ce reprezinta un eveniment maret in istoria universului. Unde vom ajunge, nimeni nu stie.
sursa http://www.galactic-server.net/kjole/nordic/drunfris.html
sursa
sursa
12 iulie 2010 la 14:46